Șefa Direcției ministeriale de politici de sănătate publică, Daniela Demișcan: „Riscul fumătorilor de a se îmbolnăvi de COVID-19 este cu 50% mai mare decât al nefumătorilor”

Consumul de tutun este responsabil pentru 25% din numărul total de decese provocate de cancer la nivel global. Utilizarea produselor din tutun și a nicotinei crește riscul de cancer, boli cardiovasculare și pulmonare. În contextul situației pandemice, observațiile OMS arată că fumătorii sunt de șase ori mai predispuși să sufere de complicații severe ale infecției COVID-19. Mai multe despre riscurile fumatului aflăm de la șefa Direcției politici de sănătate publică din cadrul Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Daniela Demișcan. 

D-nă Demișcan, studiile au demonstrat că fumatul crește riscul de a face o formă complicată a virusului COVID-19. Cum se explică acest lucru?

Infecția COVID-19 afectează predominant plămânii,  iar fumatul, la fel, dăunează plămânilor. Conform cercetărilor efectuate la nivel mondial, se determină o incidență mai mare a complicațiilor pulmonare severe post-COVID-19 la fumători în comparație cu nefumătorii și cu o rată înaltă de deces din cauza infecției COVID-19. De asemenea, fumătorii sunt mai predispuși să sufere de boli cardiace, accident vascular cerebral, cancer, boli pulmonare cronice și diabet, toate acestea fiind comorbidități importante pentru dezvoltarea bolilor severe, care afectează negativ rezultatul clinic la pacienții afectați de COVID-19. Renunțarea la fumat salvează viața: fiecare moment este oportun pentru a face acest pas!

Din cele 40466 de decese provocate de bolile netransmisibile în țara noastră, înregistrate în anul 2020, peste 5600 (cca. 14%) au fost cauzate de consumul tutunului. Din păcate însă nici aceste date îngrijorătoare nu-i determină pe fumători să renunțe la viciu. De ce oamenilor le este atât de complicat să renunțe la tutun?

Și mai grav este că din cele peste 5600 de decese, în mai mult de 60% din cazuri persoanele sunt de vârstă activă, iar mortalitatea în rândul bărbaților este de două ori mai mare decât a femeilor. Consumul oricărui produs ce conține tutun este un factor de risc major ce condiționează peste 30% din decesele prin cancer, 90% din decesele prin cancer pulmonar, 25% din decesele prin boli coronariene, 85% din decesele prin boli pulmonare cronice obstructive și 25% din decesele prin boli cerebrovasculare.

Nicotina este un drog care, în cantități mari, ar putea omorî o persoană prin efectul de paralizie asupra mușchilor care controlează respirația. Pentru că fumatul eliberează nicotină în doze mici, corpul uman le poate metaboliza mai ușor și le poate elimina fără acest efect extrem. Prima doză de nicotină ajută fumătorul să se simtă mai alert și mai treaz. Apoi, în aproximativ 10 secunde, nicotina ajunge în creier și crește secreția de dopamină, numită și hormonul fericirii, oferindu-le, astfel, o senzație plăcută și reconfortantă, care crează dependență. 

Care sunt riscurile fumatului pasiv, inclusiv la copii?

Fumul de tutun se eliberează în aer atunci când cineva fumează o țigară. La fel se întâmplă și când fumatorii expiră. Fumul poate rămâne în aer timp de până la 2,5 ore, chiar și în încăperile în care există un geam deschis. Fumul poate fi prezent în cantități mari, o perioadă de timp după ce persoana a încetat să fumeze. Este prezent chiar și atunci când nu-l putem vedea sau nu-l putem mirosi. 

Copiii sunt mult mai sensibili decât adulții la efectele fumatului pasiv din cauza imaturității plămânilor și a ratei mai mari de respirație – de exemplu, un sugar are o rată de respirație de 30-45 de respirații pe minut, un copil - între 20-30 respirații pe minut, în timp ce un adult - 12-18 respirații pe minut. În plus, sugarii și copiii nu sunt capabili sa evite expunerea la fumatul pasiv și au nevoie de protecția părinților.

Există mai multe moduri prin care expunerea la fumul de țigară poate afecta sănătatea copiilor, încă dinainte de naștere. Fumatul matern activ sau expunerea maternă la fumul de tutun poate provoca sindromul de moarte subită la sugar. De asemenea, fumatul matern poate afecta inclusiv calitatea laptelui matern, având în vedere că diverse componente din fumul de țigară se transmit în laptele matern și sunt ulterior ingerate de sugar. 

Expunerea la fumatul pasiv cauzează la copiii de vârsta școlară o gamă largă de simptome respiratorii, cum ar fi tusea, producția de mucus în exces, senzația de lipsă de aer și respirația șuierătoare. Aceste simptome sunt frecvente în copilărie și pot afecta viața socială a micuților. 

Numeroase studii internaționale arată că prevalența astmului este mai mare în rândul copiilor care trăiesc în case cu fumători, iar riscul acestora de a dezvolta astm crește proporțional cu numărul de fumatori din casă.

Fumul de tutun secundar conține peste 7.000 de substanțe chimice, dintre care câteva sute sunt toxice și aproximativ 70 sunt cancerigene, conform experților de la Centrul de Prevenire și Control al Bolilor din Statele Unite ale Americii. 

Câți moldoveni au fost amendați în 2021 pentru nerespectarea legii anti-tutun? Dar antreprenori?

De la începutul anului 2021, oamenii legii au întocmit 2219 procese-verbale conform  Codului Contravențional al Republicii Moldova, dintre care 2210 procese-verbale în privința persoanelor fizice și 9 procese-verbale în privința celor juridice.

Așadar, 1323 de moldoveni au fost sancționați pentru fumatul în mijloacele de transport public, sub acoperișul staţiilor de transport public, în parcurile de distracții şi pe terenurile de joacă pentru copii, pe stadioane, arene, în pieţe şi alte spaţii publice deschise pe durata evenimentelor publice. Totodată, 847 de oameni au fost amendați pentru că au fumatul în spaţiile publice închise şi semiînchise. Oamenii legii au sancționat și 11 persoane pentru vânzarea produselor de tutun minorilor. 

În baza art. 91-1 din Codul Contravențional al Republicii Moldova, care stipulează sancțiuni pentru încălcarea legislaţiei privind controlul asupra plasării pe piață și consumul produselor din tutun, oamenii legii au aplicat 8 amenzi pentru admiterea fumatului în spaţiile publice închise şi semiînchise, inclusiv în locurile de uz comun, și o amendă pentru nerespectarea Legii anti-tutun. Astfel, un antreprenor a fost sancționat cu  12000 de lei  pentru expunerea vizibilă a produselor din tutun  și a produselor conexe în spaţiile comerciale accesibile publicului, iar  5 agenți economici s-au ales cu amenzi  a câte 49500 pentru că nu au afișat la loc vizibil, în unităţile comerciale, informații privind interzicerea vânzării produselor din tutun și a produselor conexe persoanelor cu vîrsta de pînă la 18 ani. 

Care sunt avantajele renunțării la fumat?

Indiferent de vârstă, renunțarea la fumat are beneficii considerabile și imediate. La 20 de minute de la ultima țigară, tensiunea arterială și pulsul se normalizează. În 12 ore de la ultima țigară, nivelul de oxigen din sânge revine la normal. Între 2 și 5 ani de la ultima țigară, riscul unui atac cerebral cardiovascular devine același cu cel al unui nefumător. 

Dincolo de cifre, odată ce ai renunțat la fumat, te vei simți mai bine fizic, vei dormi mai bine și vei avea mai multă energie. În plus, îți vei proteja familia, prietenii și colegii de riscul de a dezvolta o varietate de boli datorate fumatului pasiv. Iar dacă ai copii, le vei da un exemplu extraordinar de voință și putere.

Persoanele care vor să renunţe la fumat sunt îndemnate să apeleze la ajutorul specialiştilor de la Linia Verde destinată consilierii şi tratamentului pentru renunţare la fumat: 0 800 10001, care a fost instituită în cadrul Dispensarul Republican de Narcologie în 2016.

Ultimele Știri